Karina Knapeck | Jurnalul Naţional
Interzicerea pe 10 ani a pescuitului la sturioni în apele româneşti a scos din piaţă câţiva afacerişti pentru a-i înlocui cu alţii. Nici un efect ecologic
Ordinul de prohibiţie la sturioni instaurat de Guvernul de la Bucureşti în vara lui 2006 nu a avut nici un efect pentru salvarea ecologică a celor mai valoroase specii de peşti. Dimpotrivă. Braconajul a explodat, repopulările nu dau rezultate şi nici un studiu ştiinţific nu a mai fost realizat pentru a vedea dacă într-adevăr prohibiţia a avut vreun efect pozitiv. Rechinii-afacerişti sunt singurii care au de câştigat din această prohibiţie.
Sturionii şi valoroasele lor icre negre continuă să aducă bani celor care au ştiut să exploateze prohibiţia. Oricine merge prin localităţile situate de-a lungul Dunării poate cumpăra sturioni. Am făcut-o şi noi. De la Turnu-Seve rin şi până la Tulcea, în week-end sau în timpul săptămânii, poţi găsi sturioni de vânzare. Mai ferit sau chiar în văzul lu mii, precum la Giurgeni, în Ialomiţa, pes carii sunt dispuşi să vândă sturionii pe care îi prind clienţilor de ocazie. Preţuri începând cu 50 de lei kilogramul sau câteva mii de lei peştele întreg cu icre. Ni s-a oferit şi un "monstru" de 100 de kilograme, abia prins, şi care, odată refuzat, ni s-a spus că va ajunge la restaurantele din Constanţa.
ORDINE CONTOPITE, BAZĂ ŞTIINŢIFICĂ INCERTĂ
Totul a început în 2006. Două ordine contopite (Ordinul 262 emis la 18 aprilie 2006 şi Ordinul 330 de la 5 aprilie acelaşi an) au instaurat prohibiţia la sturioni în România, ţară care în acel moment era unul dintre liderii mondiali la exportul de caviar. Oficial, decizia a fost luată pentru că populaţiile de sturioni ar fi fost în declin în ţara noastră, din cauza braconajului excesiv, iar România nu putea adera la Uniunea Europeană cu o asemenea ruşine. Aşa se spunea în discursurile oficiale, în declaraţiile de presă şi la talk-show-urile televizate.
În realitate, ordinul de prohibiţie a căutat scoaterea de pe piaţă a unor afacerişti apropiaţi Partidului Social-Democrat şi înlocuirea lor cu alţii apropiaţi PD-L şi PNL. În timp s-a dovedit şi că mulţi dintre cei care se ocupau de afaceri cu sturioni înainte de prohibiţie, deci teoretic erau în tabăra PSD, au schimbat rapid barca şi s-au orientat spre afaceri cu noua putere. A existat un moment ciudat şi în ceea ce priveşte fundamentarea ştiinţifică a prohibiţiei. Presa a publicat la sfârşitul lui 2005 un studiu realizat de Institutul Naţional de Cerce tare-Dezvoltare "Delta Dunării" din Tulcea din care reieşea că populaţii de sturioni (care ajung la maturitate, în medie, la 12 ani) începeau să se refacă. Doar câteva luni mai târziu, acelaşi institut a realizat un alt studiu, din care a reieşit că situaţia sturionilor este groaznică în România şi este nevoie urgentă să se interzică pescuitul la aceste specii.
ORDINE CONTOPITE, BAZĂ ŞTIINŢIFICĂ INCERTĂ
Totul a început în 2006. Două ordine contopite (Ordinul 262 emis la 18 aprilie 2006 şi Ordinul 330 de la 5 aprilie acelaşi an) au instaurat prohibiţia la sturioni în România, ţară care în acel moment era unul dintre liderii mondiali la exportul de caviar. Oficial, decizia a fost luată pentru că populaţiile de sturioni ar fi fost în declin în ţara noastră, din cauza braconajului excesiv, iar România nu putea adera la Uniunea Europeană cu o asemenea ruşine. Aşa se spunea în discursurile oficiale, în declaraţiile de presă şi la talk-show-urile televizate.
În realitate, ordinul de prohibiţie a căutat scoaterea de pe piaţă a unor afacerişti apropiaţi Partidului Social-Democrat şi înlocuirea lor cu alţii apropiaţi PD-L şi PNL. În timp s-a dovedit şi că mulţi dintre cei care se ocupau de afaceri cu sturioni înainte de prohibiţie, deci teoretic erau în tabăra PSD, au schimbat rapid barca şi s-au orientat spre afaceri cu noua putere. A existat un moment ciudat şi în ceea ce priveşte fundamentarea ştiinţifică a prohibiţiei. Presa a publicat la sfârşitul lui 2005 un studiu realizat de Institutul Naţional de Cerce tare-Dezvoltare "Delta Dunării" din Tulcea din care reieşea că populaţii de sturioni (care ajung la maturitate, în medie, la 12 ani) începeau să se refacă. Doar câteva luni mai târziu, acelaşi institut a realizat un alt studiu, din care a reieşit că situaţia sturionilor este groaznică în România şi este nevoie urgentă să se interzică pescuitul la aceste specii.
